Exercitii de uitare | Liviu Cangeopol

Tin sa precizez de la bun inceput ca paginile care urmeaza nu se trag dintr-un jurnal tinut cu minutiozitate, nu sunt expresia unei confesiuni agonice si nici scheletul din dulap al unei biografii romantate. Rindurile pe care le veti parcurge cu infrigurare se inscriu in ceea ce omul de rind numeste, poate cu prea multa lejeritate, fictiune. [...]Cartea mea e populata de caractere si biografii comune, [...] o seama de emfaze culturaloide ale Iasului anilor ʼ80, o lume rasturnata a unei lumi care nu mai exista, transformate intr-o lume care e pe cale sa dispara, pusa la pastrare pentru eventuala aducere aminte a antropologilor si numismatilor cu poezii mascate in proza si eseuri drapate in poeme latente.Ce i-ar placea autorului sa ramina in urma lecturii? Fiorul amar al trecerii, in general, incercarea de supravietuire fara noroc a iubirii conectate la aparate, agonia in picioare a unui oras care nu mai este capabil sa intoarca privirea peste umar, cit si dementa unui sistem care incepe sa atraga iar simpatizanti din specia mustelor.Liviu Cangeopol